Variant Stream

Arhiva 2015

 

Gabriel Baicu

Calea ingusta care duce la viata

 

Puritatea doctrinară și puritatea morală sunt două lucruri foarte diferite. Din nefericire mulți Creștini le confundă între ele și consideră că dacă este cineva mai fidel unei anumite doctrine creștine cu atât este mai pur din punct de vedere moral în ochii lui Dumnezeu. Este o eroare capitală deoarece a fi buni Creștini nu înseamnă să respectăm o anumită doctrină creștină ”cu sfințenie” ci înseamnă să ne putem iubi chiar și ”vrășmașul” doctrinar deci și pe acela care înțelege Creștinismul altfel decât noi. Pentru a putea realiza o astfel de performanță este nevoie să ne ridicăm deasupra doctrinelor și dogmelor și să le punem pe un plan cu totul secundar. Aceasta presupune o mai mare cuprindere a realității și înseamnă să ne transformăm din adepții militanți ai unor doctrine creștine parțiale și relative și ai unor instituții bisericești într-un canal de comunicare cu universul...

 

 uploaded: 21. 10. 2015

read more

 

 

Postul Crestin

 

Unele Biserici instituționale au denaturat practicarea Creștinismului așa cum a fost acesta indicat de Isus (Iisus). Ele au înlocuit învățăturile Mântuitorului cu tradiția lor adică cu tot felul de ritualuri care țin loc de o autentică practică creștină. Astfel postul a devenit un surogat prin care se înlocuiesc alte valori cum ar fi generozitatea, sacrificiul de sine, cinstea, interesul pentru aproapele nostru, dragostea creștină. Nu se înlocuiesc în sensul că acele valori sunt contrazise, ci prin faptul că ele sunt puse în umbră, în plan secundar. Postul este socotit ca fiind esențial pentru mântuire și nu este de loc așa, dacă avem în vedere învățăturile lui Isus (Iisus) consemnate de N.T. Este și aceasta o tactică prin care se consolidează forța instituțiilor bisericești dar se slăbește valoarea morală a învățăturii creștine. Bisericile instituționale urmează calea trasată de iudaism și criticată de Isus (Iisus) și sunt în aceeași situație în care a fost și instituția religioasă iudaică atunci când și-a dat acordul la răstignirea Lui.

 

 uploaded: 18. 07. 2015

read more

 

 

Chipul si asemanarea lui Dumnezeu

 

Toate doctrinele Bisericilor instituționale sunt imperfecte și mărginite în capacitatea lor de a îl cuprinde în înțelegerea lor pe Dumnezeu. Nici o organizație religioasă nu are capacitatea de a îl reflecta pe Dumnezeu în frumusețea caracterului Său. Numai omul credincios ca ființă individuală este oglinda lui Dumnezeu și numai sufletul omului angajat în propriul său parcurs spiritual poate percepe dimensiunea dragostei Lui. Afirmațiile pot să pară șocante și de aceea încerc să le explic și să le nuanțez. Dumnezeu este o Ființă care stă la fundamentul oricărei ființe, o Ființă dătătoare de ființă, o Realitate care depășește orice imaginație umană. Dacă nu ar fi așa El nu ar fi Acel Dumnezeu la care ne așteptăm noi, ci ar fi doar o altă ființă în desfășurarea caleidoscopului  de imagini vii sau moarte care trec de la obiect la subiect...

 

 uploaded: 18. 07. 2015

read more

 

 

Natura divina din om

 

Atunci când ne naștem nu suntem numai carne păcătoasă, avem în noi imaginea lui Dumnezeu, deoarece am fost făcuți după chipul și asemănarea Lui. Nu ne-am pierdut cu totul asemănarea cu Dumnezeu, datorită păcatului original, așa cum ne informează Bisericile instituționale și mai bine spus așa cum ne dezinformează sau ne induc în eroare acestea. Este o inacceptabilă absurditate. Asemănarea cu Dumnezeu nu se poate pierde cu totul. Ne naștem cu imaginea lui Dumnezeu în noi, aflată într-o stare embrionară și avem nevoie ca această imagine să crească, o dată cu dezvoltarea noastră biologică și să devină preponderentă în ființele noastre. Dacă am fi pierdut asemănarea cu Dumnezeu am fi niște simple viețuitoare, fără gândire rațională și fără conștiință. Noi însă putem înțelege universul, suntem într-o permanentă căutare, care în mod inevitabil ne îndreaptă atenția către El...

 

 uploaded: 05. 07. 2015

read more

 

 

Libertatea de a il alege pe Dumnezeu si impietrirea inimii

 

Am scris eu oare, în articolul precedent, că Dumnezeu este nedrept și că salvează pe oricine dorește, în mod arbitrar, fără criterii, dar și că împietrește inima oricui dorește, și că astfel împiedică aceea persoană să fie salvată? Am afirmat cumva că Dumnezeu poate împietri inima unui om și astfel îl poate ține departe de credință, și că, după acest fapt, tot El îl azvârle apoi în iad, pentru a fi chinuit veșnic? O astfel de interpretare a unor texte biblice ar fi profund greșită și eu nu am susținut-o niciodată. Eu nu am făcut decât să pun împreună două doctrine biblice și să constat efectul alăturării lor. În prima doctrină se vorbește despre posibilitatea ca Dumnezeu să împietrească inimile unor oameni și cea de a doua este doctrina iadului veșnic. Aceste două doctrine trebuiesc corelate de asemenea cu principiul liberului arbitru sau libertatea de a îl alege pe Dumnezeu a fiecărei persoane și cu afirmația că El este dragoste. Numai în felul acesta se poate da un sens învățăturilor biblice...

 

 uploaded: 12. 06. 2015

read more

 

 

Pacatul, vinovatia si responsabilitatea crestina

 

Religia creștină, la fel ca multe alte religiii, este un fenomen complex care nu se oferă cu ușurință celor credincioși, spre cunoaștere și spre înțelegere, în lipsa unor repere spirituale sigure. Reperele ne sunt necasare pentru a ne putea orienta și a da un sens credinței pe care o considerăm ca fiind și credința noastră. Să abordăm un prim reper. Cum ar trebui să concepem autoritatea lui Dumnezeu, să o vedem cu ochii minții? Mai întîi avem la dispoziție două variante. Într-o primă variantă, susținută de Creștinismul dogmatic, instituțional, Dumnezeu este vizualizat mintal ca un fel de Conducător al unui supra-stat universal sau cosmic. Dumnezeu este foarte des văzut ca și un Împărat sau Rege. Un fel de autoritate politico-religioasă concretă, materială și nu doar pur spirituală, deasupra autorității conducătorilor lumești, care au și ei o latură materială și o latură spirituală. Terminologia folosită de Bible poate să conducă la o astfel de confuzie...

 

 uploaded: 21. 03. 2015

read more

 

Revolta lui Satana si necesitatea revelatiei

 

Este adevărat că Dumnezeu a iubit foarte mult lumea, a se înțelege toată creația Sa, încât a dat pe Fiul Său să moară pentru ea pe cruce. (Ioan 3; 16) Este la fel de adevărat că și omul, prin Omul Isus (Iisus) atât de mult l-a iubit pe Dumnezeu încât  s-a sacrificat pe Sine pentru El și a fost gata să își dea viața pe cruce pentru ca Dumnezeu să poată să guverneze în pace asupra universului și să poată să îl învingă pe Satana, dușmanul Său. Sacrificiul de la cruce a fost dublu. A murit Hristos, Fiul lui Dumnezeu, pentru oameni și, în același timp, a murit Omu Isus (Iisus) pentru cauza Tatălui ceresc, pentru a face voia Lui. Crucea este un eveniment cu dublă semnificație, moartea lui Dumnezeu, care dobândește un sens în învierea omului și moartea omului, care își sacrifică puținul pe care îl are, scurta Sa viață pământească, pentru ca Dumnezeu să poată să reveleze caracterul Său iubitor creației Sale...

 

 uploaded: 19. 02. 2015

read more

 

 

Fiul Omului

 

Revolta lui Satana s-a produs în Împărăția lui Dumnezeu și în urma ei diavolul a reușit să atragă de partea lui o treime din îngeri. (Luca 10; 18; Ezechiel 28; 14; Isaia 14; 12) Pe lângă aceste texte, menționate în paranteză avem de asemenea un alt text, în cartea Apocalipsa lui Ioan, care ne relatează ceea ce s-a întâmplat în Împărăția lui Dumnezeu, cu ocazia revoltei lui Satana. Este foarte important să pornim de la acest text:

·         1 În cer s-a arătat un semn mare: o femeie învăluită în soare, cu luna sub picioare şi cu o cunună de douăsprezece stele pe cap.

·         2 Ea era însărcinată, ţipa în durerile naşterii şi avea un mare chin ca să nască.

·         Isa 66.7; Gal 4.19;

 

 uploaded: 19. 01. 2015

read more